SUBCETATE (CETATEA REGALA A HATEGULUI)

Cetatea regala a Hategului, ridicata la sfarsitul sec.XIII, o fortareata redusa, de dimensiuni modeste, în fapt doar

un turn hexagonal cu latura de 6,2-6,3 metri, înconjurat de un şanţ de apărare şi un val de pământ, cetatea de la

Haţeg a avut în perioada medievală principalul rol militar şi politic în Ţara Haţegului. Fortificaţia este situată la

circa patru kilometri de oraşul Haţeg, pe teritoriul satului Subcetate, din hotarul comunei Sântămărie-Orlea. Astăzi

 este doar o ruină, relativ greu accesibilă.Cetatea Haţegului este atestată documentar doar la 1317, dar studii

recente înclină spre o datare a acesteia apropiată de prima atestare documentară a Ţării Haţegului (1247). Pentru

 această datare pledează atestarea documentară a unui comite de Haţeg, la 1276, dar, mai ales, similitudinile

dintre turnul de la Haţeg şi cel al cetăţii regale a Visegrad-ului, ridicat la 1256.Cetatea Haţegului era locul de unde

 castelanul administra teritoriul districtului haţegan, în numele regalităţii ungare. Date fiind dimensiunile reduse

 ale cetăţii şi menţionarea frecventă a unui sediu administrativ al autorităţilor regale în târgul Haţegului, precum

 şi a funcţiei de vicecastelan, istoricii dau ca sigură dublarea acestei fortificaţii de o construcţie aflată în târg,

 care nu a fost identificată încă pe teren.

 

NALAT

Conacul Nalatz-Fay apartinand unei famalii cu rol important in istoria Transilvaniei.

 

COLT

Cetate construita de fam.Candea in sec.XV in apropierea com. Rau de Mori.

 

RACHITOVA

Una dintre cele mai vechi cetati (sec. XIV) inaltat pe patru nivele,

inconjurat atunci cand era functional de sant de aparare ce incadra mai multe

constructii de pamant si lemn.

 

SALASU DE SUS

Curte nobiliara fortificata din sec.XV a cnejilor din Salas.

 

MALAIESTI

Datează de la anul 1400 .Stăpânii cetăţii au fost membii familiei

cneziale Sărăcin din Sălaşul de Sus . Cea de-a doua fază a

construcţiei cu zidul oval din jurul turnului a fost datată în

mijlocul secolului XV-lea .

                                  BISERICA  STREI

 

                 Prima mentiune documentara dateaza de la 1392.

Pe locul monumentului medieval au fost descoperite

vestigiile unei “villa rustica” romana.

                 Monumentele medievale, de altfel coboara pana

in sec. XIII, cand avem atestata o curte cneziala

si biserica de curte cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Cladita din piatra, la sfarsitul sec. XIII, prezinta un turn

clopotnita pa fata de vest, o nava scurta cu plafon de scanduri

si un altar dreptunghiular boltit in cruce pe nervuri.

                 Odinioara pictata si la exterior, pastreaza astazi

in interior, pictura lui Grozie, mester mentionat de o inscriptie

(al treilea sfert al sec. XIV), intr-un stil original, sinteza

de elemente iconografice bizantine si trasaturi stilistice

nord italiene.

 

 

 

COLT    

 

 

                                                                                                              Centrul unei asezari monahale pastreaza pe una dintre pereti o veche fresca,  se

                                                                                                             afla localizata in comuna Raul de Mori, langa cetatea cu acelasi nume Colt,

                                                                                                             unde se pastreaza o bucata de istorie straveche de mi de ani

 

 

 

                                                                                                                                                                                                  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

             BISERICA  SANTAMARIA-ORLEA

 

           Biserica reformata, odinioara ortodoxa ridicata

in piatra de cnezii din familia Candea la sfarsitul

 sec. XIII in stil romantic, alcatuita dintr-o

nava dreptunghiulara tavanita, cu turn decrosat

pe fatada de vest, tribuna de lemn pe stalpi

de zid la vest, si un altar dreptunghiular boltit

in cruce pe nervuri.

           In interior se afla un ansamblu de pictura murala

comportand trei straturi realizate in trei etape succesive:

primul, cuprinzand doua cruci de consecratie,

apartinand chiar etapei construirii bisericii; al doilea,

 opera a unui pictor peregrin originar din sud-vestul

peninsulei Balcanice, datat printr-o inscriptie

fragmentara la 1311, caruia ii pot fi atribuite picturile

din naos; al treilea strat reprezentat de picturile din altar,

 datorate, se pare unui pictor local si de cele de pe

peretii de sub tribuna, datorate unui pictor peregrin

de formatie occidentala, datand probabil din

perioada anilor 1400.

 

 

 

 

                                            BISERICA  OSTROV

 

               Biserica  ortodoxa, constructie in stil architectonic bizantin  construita

 din piatra in sec. XIV, a suferit mai multe refaceri. Se compune dintr-o nava

dreptunghiulara prelunga, boltita in leagan, cu absida semicirculara in prelungire

si turn clopotnita patrulater, complet degajat, pe latura de vest. Partea de vest a

naosului, cu turnul clopotnitei, ramase din vechea constructie prezinta caractere

romanice.

               Partea de est, cu altarul, a fost adaugata in sec. XIX. In luneta portalului

 vestic se afla pictata icoana de hram, atribuita unui zugrav Stefan.

 

                         

 

 

            

Alte biserici vechi (din sec.XIII - XVIII) se mai gasesc in localitatile:

 

 

              Pesteana                     Riu de Mori                          Salasu de Sus                                    Sampetru                                     Nucsoara

                                         Declarat Parc National in 1935. Rezevatia Retezat cu peste 80 lacuri glaciare este unul din cele mai importante destinatii turistice.

Cabane si situri turistice in Gura Zlata, Rausor, Lapusnicu Mare, Pietrele, Rotunda, Buta, Bucura, Zanoaga, Poiana Pelegii, Campusel, Stana de Rau, Rau Mare.

 

                 “ … Retezatul este din toate punctele de vedere – geologic si geograpfic, botanic si zoologic, ca si vanatoresc, un pamant sfant pentru stiinta, in intregimea sa, un monument sacru al naturii …  ”

                                                                                                                                                                               Prof. Alexandru BORZA, 1933

SARMIZEGETUSA

         Ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se afla la 17 km  de Hateg pe DN68. Din anul 108 si pana in 271 cea mai importanta metropola de pe teritoriul  Daciei Romane.

SANTAMARIA ORLEA

Castelul feudal construit in sec.XVI pe malul Raului Mare - cel mai bine pastrat monument din zona, azi han turistic

 BISERICA  DIN  DENSUS

 

                        Construita in sec.XII pe un sit din sec.IV. -  foarte bine pastrat cu fresca interioara, aflata in apropierea ruinelor fostei capitale a Daciei romane - Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa - acest ciudat edificiu al Tarii Hategului a fost obiectul multor controverse iscate intre diferiti oameni de stiinta, dornici de a-i stabili originea. Unii au considerat ca la inceput biserica a fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci; altii vorbeau de un fost templu roman al zeului Marte; Nicolae Iorga plaseaza construirea monumentului in secolul al XVI-lea, iar istoricul de arta Vataseanu, in ultimul sfert al secolului al XIII-lea.

                          S-au facut numeroase investigatii. Dar monumentul continua sa-si pastreze cu indaratnicie taina. Se presupune ca biserica veche din Densus a suferit mari modificari de-a lungul timpului si, in special, la sfârsitul secolului al XIII-lea. Construita din bolovani de râu, caramida cu inscriptii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare, etc., luate desigur din Ulpia Traiana, biserica din Densus are un aspect straniu, stârnind totodata admiratie si uimire. In semiintunericul care stapâneste interiorul acestei masive constructii se disting cu greu fragmente de pictura ramase peste ani. Picturile de pe registrele superioare ale peretilor naosului ca si de pe altar apartin zugravului Stefan. Semnatura cu care acesta si-a pecetluit opera se poate vedea si azi. Profilate pe un fond ultramarin, figurile executate vadesc realele calitati artistice ale mesterului. Particularitatile operei zugravului Stefan ne trimit cu gândul la pictura bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Arges, realizata in secolul al XIV-lea. Asemanarea duce la presupunerea ca acest mester ar fi fost un reprezentant al artei din Tara Româneasca in Transilvania.

MANASTIREA PRISLOP

               Asezata intr-o poiana, inconjurata de un peisaj mirific, Manastirea Prislop se afla la 13 km de Hateg. De aproape sapte secole, ea reprezinta unul din cele mai importante asezaminte religioase ortodoxe din Transilvania. A fost ridicata in a doua jumatate a secolului al XIV-lea de Parintele Nicodim, ulterior anctificat, considerat astazi drept reorganizatorul si indrumatorul monahismului romanesc la inceputul Evului Mediu. El a venit din Tara Romaneasca, unde ctitorise manastirile Tismana si Vodita.
Manastirea Prislop a fost construita in acelasi stil TRICONC  si este singura de acest fel din Transilvania. Al doilea ctitor al manastirii a fost Domnita Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Basarab, refugiata in Transilvania dupa moartea tatalui sau. Se spune ca Domnita Zamfira era foarte bolnava cand a venit la Prislop si s-a vindecat band apa din izvorul cu puteri tamaduitoare din curtea manastirii. Mormantul ei se afla in pronaosul bisericii.
                   Avutul cel mai de pret al manastirii este icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, daruita tot de domnita Zamfira in 1580, cand s-a incheiat reconstruirea bisericii.
                   Unul din staretii manastirii, Ioan de la Prislop, a fost timp de 20 de ani (1585 -1605) Mitropolit al Transilvaniei. Manastirea a avut o existenta zbuciumata. A fost incendiata in 1762 din ordinul generalului Bukow, iar calugarii ortodocsi au fost alungati.
Aproape doua secole a apartinut Bisericii Romane Unita cu Roma (greco-catolica). A revenit la cultul initial in octombrie 1948. O luna mai tarziu a fost adus la Prislop Parintele Arsenie Boca. Licentiat in teologie si absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucuresti, el este considerat al treilea ctitor al manastirii pentru ca, timp de 41 de ani cat a fost staret si, apoi, duhovnic al manastirii, a reorganizat-o, a reconstruit-o si a pictat-o, dandu-i stralucirea de astazi.
Din 1976, Prislopul este manastire de maici. In 1991 a fost infiintat in incinta ei Seminarul Teologic Monahal Sfanta Ecaterina, cu o durata de scolarizare de cinci ani.
Unele maici si eleve isi desavarsesc talentul artistic continuand vechiul mestesug romanesc al pictarii de icoane pe sticla. Scolilor seculare de iconari de la Nicula, Arpas sau Laz li se alatura acum cea de data mai recenta, de la Prislop.

 

                                  La 3 km de oras pe DN66, se afla cea mai renumita rezervatie de crestere a zimbrilor. Rezervatia Hateg-Slivut, subunitate a Directiei Silvice Deva, se mândreste cu faptul de a fi primul loc de pe teritoriul României, unde zimbrul european si-a facut reaparitia. Acest fapt s-a întâmplat acum 49 de ani la 12 noiembrie 1958, când o pereche de zimbri - Podarec şi Polonka - a fost adusă din Polonia. Peste cinci ani a mai fost adus încă un exemplar din Polonia, Pumila. Aceştia s-au înmulţit, astfel încât în anul 1979, în Rezervaţia de Zimbri Slivuţ - Haţeg, existau un număr de 12 zimbri. Cei născuţi în România au primit nume începând cu litera R. În timp, o parte dintre zimbri născuţi la Haţeg au luat drumul altor locuri din România, unde s-au format mai apoi rezervaţii de zimbri, respectiv Vânători Neamţ şi Neagra Buşcani. La Rezervaţia Vânători - Neamţ au fost duşi de la Haţeg trei exemplare în anul 1969, la Neagra Bucşani au plecat şase exemplare în anul 1982. Alţi trei zimbri de la Haţeg au luat în anul 1966 drumul Bucureştiului, pentru a fi daţi Grădinei Zoologice, iar un an mai târziu, încă doi zimbri hunedoreni au plecat la Piteşti. În anul 2002, au fost aduşi la Haţeg un număr de trei exemplare de zimbri de la Bucşani. Familia de zimbri de la Slivuţ - Haţeg a primit în sânul ei ultimul exemplar în anul 2004, pe Roxana. Rezervatia cinegetica în care pot fi întâlniti si alti reprezentanti ai faunei carpatine are o suprafata de 787,4 hectare, din care 489,2 ha parcul cinegetic propriu-zis, iar 298,2 ha fiind zona tampon. În acest moment în rezervatie se afla un numar de aproximativ 4 exemplare de zimbri : Romina, Romi, Roxy si Robita II .

  PRIMARIA   ORASULUI   HATEG

    ROMANIA   JUDETUL   HUNEDOARA

       Conceptul de " geoparc " a fost lansat in 1999 de UNESCO şi constă intr-un nou sistem de protejare a naturii fără a ignora patrimoniul istoric şi cultural din zona . Ţara Haţegului îndeplinea aceste conditii deoarece pe o suprafată de 800 kilometrii pătraţi , cu 80 de sate şi 50000 locuitori se găsesc :
- bogate situri fosiliere în localitaţile Sanpetru , Pui , Vălioara , Tustea ,Nalaţ Vad
- urme ale civilizatiilor dacice si romane , în special ruinele de la Sarmizegetuza
- bisericile de piatra din evul mediu timpuriu cum sunt cele de la Densus , Strei , Ostrov , Santămarie Orlea etc.
- o zona bogată în tradiţii etnice si culturale
- situri naturale protejate in care exista o vegetaţie rară cum sunt mlastina de la Pesteana , pajiştile din Varful Poienii , satul Ohaba de sub Piatră , pădurea Haţeg Slivuţ cu Rezervaţia de zimbrii , poiana narciselor din Sălaşul de Sus , etc.
      Pe aceste considerente in 1999 a fost demarat un proiect de constituire a unui geoparc în zonă pentru aceasta fiind constituită Asociaţia Geoparcului Dinozaurilor din care face parte Universitatea Bucuresti , Universitatea Petrosani , Consiliul Judetean Hunedoara , primăriile si consiliile locale din zonă . Ca urmare a activităţii depuse in 2005 guvernul recunoaste prin hotărare zona ca geoparc . De asemenea geoparcul este primit şi în Reteaua Europeană a Geoparcurilor din care mai fac parte alte 17 geoparcuri europene .
      La ora actuala administraţia parcului a fost atribuită prin hotărare guvernamentală Universităţii Bucureşti , directorul parcului fiind dr. prof. Dan Grigorescu de la Facultatea de Geologie din cadrul Universitatea Bucureşti , care de fapt a fost părintele proiectului de constituire al parcului . Urmează să fie constituite Centrul administrativ al parcului , muzeul parcului , un muzeu în aer liber , un centru de informare .

      Pentru vizitarea vestigiilor de aceasta natura, in orasul Hateg a fost infiintat un punct de vizitare a fosilelor ce poate fi gasit usor, dupa indicatorul

Denumit “ Infoturism ”